Aplicarea noii Legi a pensiilor – Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii – a generat, încă din primele luni, numeroase litigii având ca obiect recalcularea pensiilor și diminuarea cuantumului aflat anterior în plată. Într-un număr semnificativ de astfel de dosare, echipa noastră a invocat excepții de neconstituționalitate privind dispozițiile legii, apreciind că anumite texte încalcă principii fundamentale consacrate de Constituția României.

Această abordare juridică a fost confirmată recent prin mai multe încheieri pronunțate de Tribunalul Bihor, care a dispus sesizarea Curții Constituționale și suspendarea judecății cauzei, ca urmare a admiterii cererii formulate de mai mulți contestatori, clienți ai cabinetului nostru.

Admiterea sesizării Curții Constituționale și suspendarea cauzei

În cauze având ca obiect contestații împotriva deciziilor de pensionare emise în temeiul Legii nr. 360/2023, instanțele de judecată sunt chemate să verifice nu doar legalitatea actului administrativ contestat, ci și compatibilitatea dispozițiilor legale aplicabile cu prevederile Constituției. În acest context, atunci când sunt invocate excepții de neconstituționalitate, instanța analizează îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

În mod constant, instanțele rețin că sunt întrunite aceste condiții atunci când:

• excepția este ridicată într-un litigiu aflat pe rolul unei instanțe;
• are ca obiect dispoziții legale în vigoare;
• textele criticate sunt direct incidente în soluționarea cauzei;
• dispozițiile nu au fost anterior declarate neconstituționale;
• soluția asupra fondului depinde de clarificarea constituționalității normelor criticate.

În asemenea situații, practica judiciară confirmă că sesizarea Curții Constituționale și suspendarea judecății cauzei reprezintă o consecință firească a constatării caracterului serios și relevant al criticilor de neconstituționalitate formulate.

Această soluție confirmă caracterul serios, pertinent și neformal al criticilor de neconstituționalitate formulate.

Argumentele de neconstituționalitate reținute de instanță

În motivarea cererii de sesizare – apreciată ca admisibilă de instanță – s-a arătat, în esență, că dispozițiile criticate din Legea nr. 360/2023 afectează:

1. Principiul neretroactivității legii civile (art. 15 alin. 2 din Constituție)

Instanța a reținut că recalcularea pensiei prin raportare la un stagiu mediu standard de 25 de ani, diferit de stagiul efectiv avut în vedere la stabilirea dreptului inițial, ridică serioase probleme de constituționalitate, în măsura în care conduce la afectarea unui drept deja născut și recunoscut prin decizie de pensionare.

2. Dreptul de proprietate (art. 44 din Constituție)

Pensia este calificată, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului, ca un „bun”. Instanța a reținut că diminuarea sau afectarea substanței acestui drept, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, poate echivala cu o încălcare a dreptului de proprietate, fiind invocată inclusiv jurisprudența CEDO în materie.

O practică judiciară care se conturează: suspendarea mai multor dosare

Încheierea dată de Tribunalului Bihor în dosarele clienților noștri nu reprezintă cazuri izolate. În practica recentă, mai multe instanțe au început să admită cereri de sesizare a Curții Constituționale în dosare având ca obiect aplicarea Legii nr. 360/2023, apreciind că problemele ridicate sunt reale și necesită un control de constituționalitate.

La nivelul cabinetului nostru, mai multe dosare de pensii se află în prezent suspendate, ca urmare a invocării aceleiași excepții de neconstituționalitate, ceea ce confirmă caracterul repetitiv și sistemic al problemei juridice identificate.

Paralele cu legislația anterioară a pensiilor și practica constantă a Curții Constituționale

Situațiile generate de aplicarea actualei Legi nr. 360/2023 nu reprezintă o premieră în materia pensiilor. În mod constant, și sub imperiul legislațiilor anterioare – în special al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepții de neconstituționalitate vizând dispoziții care afectau modul de calcul al pensiei, tratamentul diferențiat al pensionarilor sau drepturi deja recunoscute prin decizii administrative definitive.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a admis, în mod repetat, astfel de excepții, sancționând soluții legislative care:

• instituiau criterii de calcul nejustificat diferențiate;
• modificau, în mod indirect, drepturi de pensie deja stabilite;
• afectau securitatea juridică și previzibilitatea drepturilor de asigurări sociale;
• aduceau atingere dreptului de proprietate, în sensul consacrat de Constituție și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceste decizii au consacrat un principiu constant: deși legiuitorul are o largă marjă de apreciere în organizarea sistemului public de pensii, această marjă nu este nelimitată și nu poate conduce la suprimarea sau golirea de conținut a unor drepturi deja câștigate, în absența unei justificări obiective și rezonabile.

Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 360/2023 se înscriu într-o logică normativă similară celei analizate anterior de Curtea Constituțională. Modul de determinare a valorii punctului de referință, raportarea la un stagiu standardizat, indiferent de situația concretă a fiecărui beneficiar, precum și impactul direct asupra cuantumului pensiilor aflate în plată ridică probleme constituționale comparabile cu cele deja tranșate în trecut.

Din această perspectivă, practica anterioară a Curții Constituționale constituie un reper esențial de interpretare, iar rațiunile care au fundamentat admiterea excepțiilor în cazul vechilor reglementări subzistă și în prezent. În mod firesc, în măsura în care se constată aceeași atingere adusă principiilor constituționale, se impune o soluție de admitere și în cazul actualelor dispoziții legale, pentru asigurarea coerenței și continuității controlului de constituționalitate.

Concluzie

Suspendarea judecății și sesizarea Curții Constituționale în dosarele de pensii întemeiate pe Legea nr. 360/2023 reprezintă un demers juridic legitim și indispensabil pentru protejarea drepturilor pensionarilor. Soluțiile la care facem referire în prezentul articol, date de Tribunalului Bihor în dosarele clienților noștri confirmă că excepțiile de neconstituționalitate invocate sunt serioase, relevante și apte să influențeze soluția pe fond.

În contextul jurisprudenței constituționale anterioare și al efectelor concrete produse de recalculările efectuate în baza noii legi, apreciem că dispozițiile criticate se impun a fi supuse unui control de constituționalitate riguros, iar admiterea excepțiilor ridicate este pe deplin justificată.

Urmează ca CCR-ul să stabilească un termen pentru soluționarea excepțiilor ridicate.

Evoluția acestor dosare va avea un impact major nu doar asupra cauzelor pendinte, ci asupra întregului sistem de pensii, iar demersurile judiciare inițiate în prezent sunt esențiale pentru clarificarea și corectarea aplicării Legii nr. 360/2023.